Prin nisip se înțelege o rocă sedimentara neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine (0,063–2 mm). Componentul principal al nisipului este cuarțul; mai rar conține minerale ca: monazit, casiterit, diamant, safir, granat ș.a. Nisipul este utilizat ca material de construcție, ca materie primă pentru industria sticlei, porțelanului și pentru extragerea mineralelor din compoziția sa. Pietrișurile sunt roci sedimentare constituite din fragmente de roci și de minerale rotunjite, cu dimensiunile cuprinse între 2-70 mm, care se formează pe litoral, în albiile apelor curgătoare sau în regiunile ocupate de ghețari. Pietrișul mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul și pe malul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului, poartă denumirea de prund.[1] Împreună cu nisipul, pietrișul intră în compoziția balastului.