INTRODUCERE. DEFINITIE, OBIECT, SCOP, DOMENII DE UTILIZARE, SCURT ISTORICFotogrammetria este o disciplina a stiintei masuratorilor terestre.Fotogrammetria cuprinde un ansamblu de metode matematice, tehnici si tehnologii de utilizare a fotografiei in domeniul masuratorilor terestre.Pe langa aplicatiile in domeniul masuratorilor terestre, fotogrammetria poate fi aplicata si in alte domenii: arhitectura, geologie, geofizica, meteorologie, agricultura si nu in ultimul rand imbunatatiri funciare si ingineria mediului.Folosirea acestui procedeu in aer s-a dovedit mai complicata decat pe pamant si de aceea dezvoltarea aerofotogrammetriei s-a produs abia dupa o jumatate de secol.In timp se dezvolta tehnicile si tehnologiile fotografice atat pe linia fixarii imaginii cat si a opticii fotografice.In 1871 se descopera metoda de fabricatie a emulsiei sensibile cu strat uscat de bromura de argint si gelatina. .Cu toate experientele izolate, mai mult sau mai putin reusite, aerofotografierea nu s-a dezvoltat pana la aparitia avionului, care a permis transportul rapid, comod si ieftin a camerei fotoaeriene deasupra suprafetei de ridicat.Dezvoltarea aviatiei in deceniul 2 al secolului XX a dus la succese in aerofotogrammetrie. Experimentarile in folosirea avionului la ridicari fotoaeriene incep inainte de primul razboi mondial, cand este folosita fotografia aeriana in operatiunile militare de recunoastere.Dupa primul razboi mondial metodele de ridicare fotoaeriana se extind continuu. Aceste aparate construite in prezent in variante moderne, reflecta orientarea catre folosirea tehnicilor si tehnologiilor moderne digitale pentru determinarea pe cale automata a datelor necesare prelucrarii fotogramelor, precum si realizarea unor mecanisme automate de transmisie si comanda.In tara noastra, dezvoltarea ridicarilor aerofotogrammetrice este legata de aparitia aviatiei.Intre anii 1910 - 1914 s-au facut experimentari ale fotografiei din avion folosind avioanele construite in tara noastra si cele cumparate din strainatate.Pregatirile pentru primul razboi mondial orienteaza si fotografia aeriana pentru folosire in scopuri militare. In august 1916 acest serviciu s-a dezvoltat prin infiintarea a 6 sectii fotoaeriene afectate escadrilelor de aviatie care erau dislocate la Talmaci, Brasov, Murfatlar, Piatra Neamt, Cotroceni si una mobila. La inceput nu s-au obtinut rezultate notabile datorita lipsei de experienta. Ulterior, in timpul refacerii trupelor din Moldova, s-au adus aparate si materiale fotografice noi, precum si un laborator cu care au fost inzestrate sectiile fotoaeriene.aerofotogrammetrice, cat si cu avioane special amenajate in scopul ridicarilor aerofotogrammetrice.Cu toate ca in perioada 1928 - 1940 s-au obtinut unele realizari, ridicarile aeriene nu s-au dezvoltat la nivelul capacitatii si importantei reale datorita lipsei organizarii si coordonarii la nivel national a unor programe concrete si aparitiei antreprenorilor topografi privati.Realizarile tehnico-stiintifice si practice din perioada 1929 - 1940 sunt legate in mare masura de munca depusa de prof. I. Gh. Vidrascu si prof. Alexandru Ivanceanu.In afara de folosirea ridicarilor fotoaeriene la intocmirea hartii tarii, in responsabilitatea Institutului Geografic Militar, o alta latura a fost incercarea de aplicare a acesteia in geologie si cadastrul minier.Preocuparile in aplicarea ridicarilor fotogrammetrice cresc, iar specialistii din domeniul masuratorilor terestre incep sa-si dea seama ca avantajele folosirii fotografiei aeriene sunt de necontestat. ALEGE CE TIA PLACUT